Atletismul clujean în cifre şi date

  • Citit 276 ori

Clujul este, fără putință de tăgadă, oraș de referință în istoria atletismului românesc, iar „primii pași” se pierd în negura timpului! În 1875, aici a apărut prima lucrare de specialitate, intitulată “Atletismul”, pentru ca în 1883, între Cluj și Florești (20 km), să se desfășoare cea dintâi întrecere de marș. Este de amintit că, după numai doi ani, mai precis în februarie 1885, se înființează primul club cu secție de atletism, an în care debutează și concursurile de sală. După 1918, atletismul clujean capătă noi dimensiuni, la nivel național și internațional, prin rezultatele atleților studenți și ai celorlalte cluburi clujene puternice KAC (Clubul Atletic Cluj), Hagibor, KKASE, impunându-se, de-a lungul anilor, la concursurile locale, inter-orașe, regionale, inter-universitare, întreceri internaționale, cupe inter-țări. În anul 1920, se desfășoară cele dintâi concursuri atletice inaugurale ale României Mari, cu sportivi din întreaga țară, la care asistă 6000 de spectatori! La 4 iulie 1920, în Parcul Sportiv FSSR din București, pe un teren amenajat sumar, are loc primul campionat național de atletism al României, unde echipa Universității din orașul de pe Someșul Mic, condusă de dr. Paul Corcan, câștigă titlul, adjudecându-și jumătate din cele 18 probe ale întrecerii.

Se poate afirma, totodată, că orașul Cluj-Napoca este și leagănul atletismului feminin, luând în calcul că, aici și la Brașov, se organizează primele competiții rezervate femeilor, în 1922.

După ce a dominat copios scena națională în primii ani de după 1918, atletismul clujean înregistrează, în a doua jumătate a deceniului 3 al secolului XX, o oarecare stagnare la echipe, cu toate că, individual, Peter Ludovic, E Kappler, Virgil Fulicea, L Lampert și alții, se remarcă în mod deosebit.

În 1937, în cadrul unui concurs pentru juniori organizat de Liga Someș, se consemnează prima apație, în documentele și statisticile de specialitate, a multiplului campion de atletism al României, Ion Moina (Șoimii), un maestru emerit al sportului, specialist în probele de sprint (100 m, 200 m, ștafetă). Acesta s-a dovedit, în același timp, un sportiv polivalent, concurând în primii ani la mai multe discipline, cu rezultate remarcabile. Ion Moina a rămas, de altfel, efigia atletismului universitar clujean. Moci, cum i se spunea, a fost un recordman și un sprinter de neegalat, recordul său de 10,4 pe 100 m, din anul 1943, fiind doborât abia după două decenii.

Începând cu anii 1930-1931, o contribuție deosebită în dezvoltarea atletismului clujean a avut medicul Iuliu Hațieganu, adept și animator al întreg fenomenului sportiv. De fapt, Parcul Sportiv (care îi poartă numele) pe care îl va construi va avea o importanță decisivă în depistarea și pregătirea viitorilor atleți. „Tatăl” tuturor în parcul cu pricina era doctorul în drept Ioan Arnăutu. Credința sa de o viață a fost atletismul! A crescut campioni și recordmani, a șlefuit cu migală talente de excepție. Nume de referință „din Parc”? Aurel Palade Ursu, Ilarie Măgdaș, Alexandru Taifas Sicoe, Traian Sudrigean, Grigore Cojiocaru, Traian Chitul, Tiberiu Corneșan, Nina Pasciuc, Marilis Cuțui. Mai târziu, au venit Kurt Sokol, Ana Beșuan, Cornel Porumb. În acea perioadă, se mai individualizează dr. Sergiu Macavei, Tiberiu Negruțiu, Elisabeta Toth, Ileana Birlea, Luiza Ernst, surorile Medrea.

Alte personalități atletice care se remarcă în deceniul al șaselea al secolului XX sunt Gabriel Grigorescu, Constantin Crețu, Constantin Ene. Într-o ordine cronologică aproximativă, enumerăm pe câțiva dintre cei care au contribuit la evoluția atletismului din Cluj Napoca: Ștefan Șomodi, Vasile Boldiș, Adalbert Covaci, Gheorghe Kiss, Alexandru Hegeduș, Nicolae Dragomir, Marian Pășcălău, Gheorghe Biro, Peter Nagy, Dumitru Olteanu, Mircea Dumitrescu, Leontina Holhoș, Paul Silai, Peter Kileny, frații Davidovici, Valentin Moisescu, Traian Bocu, Mircea Alexei, Gheorghe Monea, Vasile Bogdan, Laszlo Sărucan, Karol Raduly, Ioan Măcelaru, Toma Theil, Iosif Crișan, Ștefan Nagy, Magda Kanizsai, Călin Tătar. Am lăsat la final alte două nume emblematice ale atletismului din orașul de pe malurile Someșului Mic: Eva Zorgo Raduly (Locul 12 la JO din 1976, la aruncarea suliței) și Ileana Silai (medalie de argint, la 800 m, la JO din 1968). Ar fi de menționat că regretata Maria Cioncan, medaliată cu bronz, la 800 m, la JO din 2004, a fost legitimată, între anii 2001-2004, la Univesitatea Cluj.

Munca plină de pasiune a unor antrenori ca Ana Ille, Magdolna Kanizsay, Melinția Măcelaru sau Vasile Bogdan fac ca și în timpurile noastre tradiția să se păstreze. Patru dintre componentele de bază ale deja celebrei ștafete feminine de 4X400 m sunt din frumosul oraș de pe Someșul Mic. Mai precis, Bianca Răzor, multiplă medaliată în competițiile internaționale de mare anvergură în probele de 400 m și ștafeta de 4X400 m (medaliată cu bronz la Mondialele seniorilor indoor din 2016), Andrea Miklos și ea componentă a team-ului laureat, care și-a adjudecat, de asemenea, argintul în 2017 la CE de juniori 1 și a punctat tot cu un loc doi la Mondialele de anul trecut la aceeași categorie de vârstă, ca și Sanda Belgyan sau Camelia Gal.

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)