Obiective turistice în Cluj-Napoca

Published in Uncategorised

Strada în Oglindă

Strada în Oglindă, pe numele său oficial str. Iuliu Maniu, este un obiectiv unic în zona Transilvaniei, precum și un simbol al orașului de pe Someșul Mic. Capătul vestic al străzii, cel dinspre Piața Unirii, impresionează prin cele două clădiri care sunt simetrice aproape în întregime. De aici și denumirea, datorită efectului de imagine în oglindă creat de clădiri. Acestea se află între Palatul Bánffy și casa Wolphard–Kakas și conferă unicitate și armonie străzii ce iese în Piața Unirii.

Imagine similară

Sursa foto: wikimapia.org

Niciodată la colț de stradă

Aici, nu te afli niciodată la colț de stradă, atâta timp cât clădirile urmează o structură rotunjită. Iar turlele acoperite de coifuri decorate accentuează rotunjimea colțurilor. Astfel, strada te îmbie să o descoperi, să îndrăznești a-i explora clădirile… Și nu doar cele două clădiri gemene sunt niște comori arhitecturale. Dacă înaintezi pe stradă, vei observa și altele. De exemplu, demn de admirat este tavanul clădirii de la numărul 38 de pe aceeași celebră stradă.

Scurt istoric al celor două clădiri în oglindă

Ansamblul arhitectonic din capătul vestic al străzii a fost creat sub îndrumarea arhitectului Ignác Alpár. Lucrările au fost finalizate la sfârșit de secol XIX, în anul 1899. Urmând tendințele acelor vremuri, arhitectura clădirilor e inspirată de lucrările arhitectului Hausmann, arhitectul care a restructurat orașul Paris în secolul XIX. La fel ca Parisul, Clujul a trecut și el prin propria sistematizare, în anul 1895.

Cele patru loturi de pământ pe care au fost construite clădirile la acea vreme aparțineau Bisericii Catolice. Bisericii i-au fost în prealabil demolate o serie de clădiri aflate în jurul Bisericii Sf. Mihail, pe care le închiria ca spații pentru magazine și cârciumi. Ca o compensație în urma demolărilor făcute, Biserica a primit pământul pe care ulterior a construit cele mai elegante palate din Cluj în secolul al XIX-lea.

Arhitectura haussmanniană mai poate fi admirată, la noi în țară, și pe Bulevardul Magheru din București. Clădiri similare, ridicate față în față, aproape identice ca aspect, existau prin toată Europa, în secolul al XIX-lea. Cele mai renumite sunt, desigur, cele din Paris, dar și din Viena.

Strada ce reflectă orașul

Pășind în trecut, la sfârșit de secol XIX – început de secol XX, strada își îmbia oaspeții cu spații comerciale elegante – la parter, birouri de avocatură sau apartamente rafinate – la etajul clădirilor. În timp, strada a ajuns să se reflecte nu doar pe ea însăși. Strada reflectă multiculturalismul Clujului, fiind ca o punte de legătură între Biserica Sf. Mihail și Catedrala Ortodoxă, între Piața Unirii și Piața Avram Iancu.

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei

Muzeul National de Istorie a Transilvaniei deține un valoros patrimoniu istoric și arheologic, cu peste 400 000 de bunuri culturale ce reflectă istoria și civilizația Transilvaniei, din preistorie până în zilele noastre.

Aflat în Piața Muzeului din Cluj-Napoca, pe str. Constantin Daicoviciu, nr. 2, muzeul este una dintre cele mai prestigioase instituții de cercetare științifică și o apreciată școală arheologică, având șantiere relevante la nivel național și european. La nivel regional, cercetări arheologice sunt întreprinse, de către specialiștii muzeului, la cetățile dacice din Munții Orăștiei, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, precum și la așezările dacice din Carpații Orientali. La nivel județean, se fac cercetări la castrele romane de la Cășei, Bologa și Gherla, precum și în stațiunile preistorice din Iclod, Țaga sau Pălatca.

În subordinea muzeului se află și Colecția de Istorie a Farmaciei (Muzeul Farmaciei), aflată acum în clădirea în care a funcționat cea mai veche farmacie din Cluj. „La Sfântul Gheorghe” a fost atestată documentar încă din anul 1573! Clădirea ce găzduiește în zilele noastre Colecția de Istorie a Farmaciei se află în Piața Unirii, nr. 28 (colț cu str. Regele Ferdinand). Muzeul Farmaciei a pornit de la colecția de obiecte farmaceutice transilvănene a prof. Iuliu Orient (1869 – 1940). Colecția a fost expusă în Muzeul Ardelean, în anul 1904, iar apoi donată muzeului și îmbogățită cu alte donații valoroase.

 

Sursa foto: http://www.mnit.ro/

 

Parcul Rozelor Cluj-Napoca

Parcul Rozelor este unul dintre cele mai „tinere” spații verzi din Cluj. Se află în continuarea Parcului Sportiv Universitar Iuliu Hațieganu, fiind modernizat și inaugurat în anul 2010. Parcul e străbătut de o pistă pentru biciclete și o pistă pentru role. Unul dintre motivele pentru care parcul e îndrăgit de clujeni e diversitatea pe care o oferă, fiind potrivit tuturor categoriilor de vârstă. Astfel, parcul dispune de un loc de joacă pentru copii, iar amatorii de sport se pot bucura și de cinci aparate de fitness. 

În toamna anului 2012, în Parcul Rozelor s-a inaugurat un spațiu de aproximativ o mie de metri pătrați transformat într-un skatepark. Spațiul e destinat patinatorilor pe role și bicicletelor motocross, BMX, permițând organizarea unor competiții de mare anvergură. 

În ultima perioadă, zona a devenit și mai atractivă în urma terasării anumitor porțiuni ale malurilor Someșului Mic. Astfel, între Podul Garibaldi și Parcul Rozelor s-a creat o faleză de promenadă, precum și o pistă pentru bicicliști. 

Parcul Rozelor Cluj Napoca

Sursa foto: https://cluj.com/locatii/parcul-rozelor-cluj-napoca/

Din negura trecutului…

Pe vremea socialismului, dar și mai târziu, pe spațiul actualului parc, se afla Baza Sportivă Tehnofrig. Canalul Morii Cluj se întinde pe o lungime totală de 7,2 kilometri și reprezintă, în stadiul actual, o zonă cu un imens potențial turistic și de agrement în Cluj-Napoca.

Spre exemplu, strada Andrei Șaguna este una dintre cele mai frumoase străzi din Cluj. E un fel de promisiune a ceea ce ar putea deveni întreg Canalul Morii. Amenajată ca zonă pietonală, străduța are un aer boem și conferă Clujului o altfel de imagine. Sau, cel puțin în acest stadiu, viziunea unei imagini de viitor. Căci, ca un paradox, încă există probleme de administrare și igienă a canalului.

Scurt istoric

Canalul Morii a fost realizat tocmai pentru a să asigura curățenie și igienă în oraș, în secolul al XVI-lea. Datorită prezenței ocazionale la Cluj a principelui, dregătorilor sau soliilor străine, cetățenii și cei din conducerea orașului erau motivați să contribuie și să încurajeze dezvoltarea orașului și transformarea lui într-o gazdă adecvată elitei diplomatice, politice sau militare a principatului. 

Astfel, într-un consiliu orășenesc, în 16 aprilie 1558, s-a luat hotărârea, pentru asigurarea curățeniei și igienei, ca apa Someșului Mic să fie adusă în imediata vecinătate a orașului. Albia săpată atunci în pământ se presupune că ar fi fost realizată pe un vechi braț al Someșului Mic. Pe-aici, pe timpul vechiului oraș roman Napoca ar fi curs încă apa. La mijlocul secolului al XVI-lea, mai curgea pe acest braț doar surplusul de precipitații. Oficialitățile au fost foarte eficiente. Întâi, au obținut de la regina Isabella scutirea orașului de la plata impozitului pentru un an întreg. Iar pe 25 iunie, din dorința de a realiza cât mai rapid canalul de aducție, consiliul a decis ca fiecare zecime (n.r. subdiviziune a orașului formată din zece case) să trimită oameni care să ajute la săpat. În zilele noastre, Canalul Morii se află într-un stadiu de potențial obiectiv turistic, potențială zonă de agrement. 

 

Muzeul Botanic al Universității Babeș Bolyai

Muzeul Botanic UBB se află în incinta Grădinii Botanice Alexandru Borza și deține un herbar cu 655 000 de coli din toată lumea, cu o valoare științifică deosebită, acestea fiind aflate mereu la dispoziția studenților și cercetătorilor din România și din străinătate.

Dispunerea în Muzeul Botanic UBB a materialului, care este conservat fie pe cale uscată (prin presare, tridimensional sau sub formă de mulaje), fie pe cale umedă (în diverse lichide conservante), se face urmărind criteriile sistematice, ecologice și economice.

Prezentarea lumii plantelor în muzeu este intregită de turnantele și tablourile ce reprezintă aspecte fitosociologice și de ocrotire a naturii. De asemenea, sunt expuse și tablouri reprezentând aspecte fitogeografice, cu formațiuni vegetale de pe Glob, cum ar fi tufărișurile xerofile mediteraneene, tablouri cu conifere europene, asiatice sau americane.

Sursa foto: https://cluj.com/locatii/muzeul-botanic-ubb/

 

Muzeul de Istorie al Universității Babeș Bolyai

Muzeul de Istorie al Universității UBB numară în prezent peste 1000 de piese (documente originale și în facsimil, fotografii, cărți poștale, diferite aparate științifice, medalii, publicații ale profesorilor universitari etc). Cu ajutorul acestora este reconstituită evoluția tuturor colegiilor, facultăților și universităților care au existat succesiv în Cluj-Napoca, din secolul al XVI-lea și până astăzi.

Sursa foto: http://muzee.ubbcluj.ro/muzee/muzeul-de-istorie-al-universitatii

Piața Mihai Viteazu

Piața Mihai Viteazu este un vechi târgușor, devenit Piaţa Széchenyi (István) între anii 1852 – 1923. Ulterior, în perioada comunistă, piața a fost loc de întâlnire și agrement destinat vizitelor oficiale ale fostului președinte Nicolae Ceaușescu. 

Actuala piață Mihai Viteazu este unul dintre locurile și piețele de referință ale orașului Cluj-Napoca. Numele pieței vine de la statuia lui Mihai Viteazul, primul conducător care a unit vechile provincii istorice ce alcătuiesc azi România. În spatele statuii, se află Cinema Florin Piersic (fostul Cinema Republica), denumit astfel în cinstea unuia dintre cei mai cunoscuți și mai iubiți actori români. 

Curiozități

Până la începutul secolului al XX-lea, între Piața Unirii de azi și Gară se făcea legătura cu ajutorul tramvaielor trase de locomotive. Acestea treceau Podul Mare și traversau Piața Mihai Viteazu. Ultimul „călător” transportat de garnitura de tramvaie a fost de viță regală: statuia regelui Matia Corvin.